CE ESTE UN BLOCKCHAIN?
Blockchain-ul sau tehnologia blocurilor, face parte din ansamblul rețelelor de tip tehnologie a registrelor distribuite (Distributed Ledger Technology-DLT) și reprezintă seturi de date organizate în blocuri de informație înlănțuite, partajate, replicate și sincronizate între membrii rețelei.
În cadrul acestei rețele pot fi introduse permanent noi date, creându-se un nou bloc, fiecare dintre acestea fiind legat criptografic de cel din fața lui și de cel din spatele lui, atât din punct de vedere informațional, cât si temporal.
CUM ESTE STRUCTURAT BLOCKCHAIN-UL?
Structura blockchain-ului este de tip listă simplu înlănțuită. Pentru modificarea datelor existente într-un bloc, este creat un nou bloc care
conține date cu privire la modificarea în cauză. Astfel, din rețea nu pot fi șterse înregistrări, orice acțiune regăsindu-se în blocuri sub formă de noi date. Acest sistem conferă securitate informațiilor, întrucât rețeaua este rezistentă la modificări (tamper resistance).
Dispozitivele participante în rețeaua blockchain, care descarcă, stochează și actualizează constant întregul registru de date, poartă denumirea de NODURI. Acestea pot îndeplini una sau mai multe funcții conform arhitecturii blockchain-ului.
CUM A APARUT?
Blockchain a apărut în anul 2008, în timpul crizei economice mondiale din perioada 2007-2009, când o persoană/ un grup de persoane care activează sub pseudonimul Satoshi Nakamoto a lansat un nou protocol pentru „Sistemul electronic de numerar de tip peer-to-peer”, folosind o criptomonedă – Bitcoin.
Protocolul lui SATOSHI a stabilit un set de reguli, sub forma unor calcule distribuite, care asigură integritatea datelor schimbate între miliarde de dispozitive fără a trece printr-o terță parte de încredere.
Blockchain-ul BITCOIN este public, întrucât oricine poate citi sau scrie date din sau în registru dacă execută software-ul Bitcoin corespunzător. În acest sens, există o oarecare lipsă de încredere în rețea, compensată prin mecanisme suplimentare pentru a arbitra disputele dintre participanți și a proteja integritatea datelor.
Aceasta implică o complexitate ridicată, deoarece nu există o autoritate centrală de arbitraj într-o rețea descentralizată cum este cea a Bitcoin. Astfel, în blockchain-ul Bitcoin, tranzacțiile noi pot fi adăugate în lanțul de blocuri numai după ce participantul în rețea rezolvă o problemă matematică compleză, proces denumit „minerit/minat” – mining.
Minerii trebuie să „investească”/consume energie și timp pentru a găsi o soluție la această problemă matematică în vederea validării tranzacției.
CE OPORTUNITATI OFERA?
Încă de la apariția tehnologiei, companii private și-au îndreptat atenția către integrarea blockchain-ul în activitațile pe care le derulează, în vederea eficientizării acestora.
Utilitatea blockchain este evidențiată la nivel mondial prin multiple studii și sondaje ale unor companii specializate în consultanță.
În prezent, după cum relevă un studiu al Forumului Economic Mondial, tehnologia blockchain este utilizată de cel puțin 40 de bănci centrale și în peste 200 de inițiative publice din 45 de țări la nivel mondial.
Această evoluție nu se limitează la sectorul privat. Din perspectiva sectorului public și al îmbunătățirii serviciilor furnizate cetățenilor, implementarea unor tehnologii de tip blockchain ar putea aduce beneficii în ramuri precum managementul identității (documente de identitate, acte de căsătorie, pașapoarte, permis de conducere etc.), securizarea datelor în aviație, optimizarea sistemului de colectare a taxelor, gestionarea registrelor medicale, gestionarea în mod integrat a parcursului școlar al cetățenilor, asigurarea securității cibernetice, securizarea lanțului de aprovizionare, managementul proprietății și cadastrarea terenurilor agricole.
Cu toate acestea, anterior inițierii unor proiecte blockchain, trebuie să se ia în considerare dacă tehnologia este potrivită pentru nevoile organizației, întrucât NU toate problemele necesită o soluție blockchain. Pentru o ca o soluție blockchain să fie întradevăr eficientă, trebuie îndeplinite următoarele patru condiții:
- mai multe părți generează tranzacții care presupun modificări într-o bază de date distribuită;
- părțile trebuie să aibă încredere ca tranzacțiile sunt valabile;
- intermediarii nu sunt de încredere în arbitrarea adevărului;
- securitate sporită pentru a asigura integritatea sistemului.
Pingback: Ce este un NFT si cu ce ajuta - Artemir
Pingback: De ce ar trebui sa colectam NFT-uri? - Artemir 🔥
Pingback: De ce este Crypto intr-o cadere libera chiar acum? - Artemir 💰